După ce ți-ai limpezit și clarificat modul în care gândești(acest articol schimbă-ți mentalitatea), pasul următor este să îți stabilești un scop sau mai multe scopuri.
Fără scop te plimbi ca vodă în lobodă sau ca un pește în acvariu care după 4 secunde habar nu are cum dracu a ajuns acolo. Dacă ai pentru ce lupta, cum ar fi familia și patria vei lupta altfel decât un mercenar plătit.
Dacă nu mă crezi pe cuvânt, fi atent la studiul de mai jos:
Studiu
În 1979 la Harvard Școala de Business s-a făcut un studiu pe tema stabilirii obiectivelor/țelurilor. Au analizat o clasă ca să vadă câți dintre ei și-au stabilit obiective și dacă au avut planuri pentru atingerea acestora.
Înainte să termine școala:
-84% din întreaga clasă nu au avut nici un plan
-13% au avut obiective însă nu au avut planuri concrete
-3% din clasa au avut atât obiective cât și planuri.
10 ani mai târziu acei 13% cu obiective și fără planuri aveau de doua ori mai mulți bani față de cei 84% fără scopuri.
Partea cea mai fascinantă este că acei 3% cu scop și planuri făceau de 10 ori mai mulți bani decât 97% din clasă.
Clar, deoarece nu au fost făcute foarte multe studii de comparație cu aceeași temă, nu se poate garanta cu certitudine că acest studiu este 100% correct. Dar fiindcă majoritatea oamenilor de succes urmăresc acest tipar de obiective și planuri, acest studiu subliniază importanța viziunii și a drumului pe care îl planificăm.
Nu poți să construiești o casă fără să știi câte camere vrei și unde le vrei. Dacă nu începi cu țevile pentru apă, electricitatea etc acestea te vor costa enorm de mult să le introduci mai târziu.
Nu vrei sa spargi podeaua cu faianță nou-nouță doar pentru că ai fost leneș să te gândești din timp.
Dacă fugi un maraton vei avea nevoie de antrenament și voință ca să te antrenezi zi de zi, pentru ca în momentul în care vine ziua cea mare să nu îți scuipi afară plămânul și să nu trebuiască să chemi un taxi la următoarea șaormerie.
Presupunem că vrei să călătorești, deci îți vei face anumite planuri și vei lua cu tine cam tot ceea ce gândești că îți trebuie (hartă, gps, busola, telefon), că altfel s-ar putea să ajungi în locuri nedorite. Poate vei ajunge într-o pădure unde ai putea fi atacat de 3 canibali care vor să te pună într-un borcan pe iarnă… glumesc glumesc ... în orice caz fă-ți un plan.
De ce o faci?
E bine de știut ce te motivează, ce anume te determină să faci o treabă, nu pentru că trebuie ci pentru că o faci din pasiune.
Cu cât scopul este mai clar și mai tangibil, cu atâta mai bine. Mulți oameni de succes spun că au ajuns să facă averi impresionante pentru că au exagerat cu scopurile. Când aveau un venit lunar de 1000$ și-au scris ca și scop să facă 10.000$ pe lună.
Probabil că aceste exagerări ajută să nu te închizi într-o cutie sau să te limitezi. Ca și exemplu pot da aici povestea lui Roger Bannister care a bătut recordul în 1952 la alergare
(1,760 yards, or 1,609.344 meters) pe care l-a făcut sub 4 minute, cu toate că la momentul de față mulți susțineau că este imposibil.
Și în mod interesant după ce această barieră a fost trecută la nici mai puțin de o luna recordul i-a fost bătut și tot mai mulți atleți au reușit să facă timpuri sub 4 minute.
Împarte scopul în bucăți mai mici și mai accesibile
Un scop complex poate fi împărțit în mai multe scopuri minore făcându-l mai ușor de atins.
Astfel nici creierul tău nu te va speria dacă îl liniștești spunându-i că e doar o chestie minoră.
E ca și cum mulți scriitor au momente când nu vor/pot să scrie și se pun la scris cu greu, cu gândul că vor scrie doar o frază, iar pe urmă oarecum prind plăcerea/inspirație și dintr-o frază plănuită devin pagini sau întregi capitole :D.
Chiar dacă încă nu știi cum îți vei atinge scopul vei fi cu mult înaintea celor care nu o fac. Totodată scopurile ajută ca să fi mai consistent în a-ți face treaba. Poate după un timp dezvolți un simț care te va duce mai rapid pe drumul care te va ajuta să-ți găsești menirea, care din punctul meu de vedere este mai important decât fericirea.
Pentru că în momentul în care faci totul posibil care este în concordanță cu busola ta interioară vei fi implicit fericit.
Doar nu vrei să faci carieră dintr-un job care te face mizerabil?
Să zicem că urăști minciuna dar te faci cel mai renumit avocat care apără criminali, s-ar putea să faci bani în prostie dar la urma urmei nu vei fi fericit. În ochii tăi, tu vei deveni un șarlatan.
De aceea este bine ca pe plan profesional să îți alegi pe cât posibil ceva ce nu o să te chinuiască până la vârsta pensionării. Sau măcar în timp ce lucrezi la jobul pe care îl urăști îți plănuiești evadarea ca în filmul The Shawshank Redemption. Când poți să-ți permiți să sari atunci sari!!!
Dacă alegi ceva ce faci din plăcere vei avea un avantaj față de alții, pentru că în timp ce alții lucrează să se îmbunătățească, pentru tine va fi o joacă de copil. Ba chiar îți vei dori să faci acel lucru și în timpul tău liber pentru că te face să te simți viu.
Exemplul de mai sus se potrivește cel mai bine la muzicienii virtuozi, care exersează enorm de mult cu o consistență nemaiîntâlnită. Zeci de ani, zi de zi! Anumite studii spun că pentru acest nivel este necesar un minim de 10.000 de ore(416.6667 zile sau 1.14 ani de antrenament nonstop fără pauze). În timp ce alții se lasă bătuți în câteva ore, anumite persoane pot să facă mult mai multe ore fără pauze. Iar virtuozi demonstrează aceeași tenacitate zi și noapte.
Muntele la care îi vezi culmea e mai ușor de cucerit decât dacă vrei să il cațeri cu ochii legați :).
Dacă vrei să faci pasul următor și vrei să scrii scopuri uite aici la articolul acesta(https://sarmalutadeidei.com/blog/scopuri-si-planuri) unde voi descrie ce am făcut eu.